Se afișează postările cu eticheta ASPRist. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ASPRist. Afișați toate postările

miercuri, 2 iunie 2010

A mai trecut...

A mai trecut o zi, un an… si lumee lumeee ASPR a votat !!!

Pentru inceput vrem sa multumim vechiului Consiliu Director pentru toata munca depusa, tot ce au intreprins anul acesta, toate ideile marete pe care le-au dat mai departe, toata aprecierea lor fata de noi si toata grija pe care ne-o poarta.

Aceste fete sunt primele 7

Fost PRES: LEDA Bogyo

Fost vice/coordonator EDU: ANCA Voicu

Fost secretar/coordonator FIN: ROXANA Petrus

Fost coordonator SHT: DANA Dumulescu

Fost coordonator TR: DIANA Candea

Fost coordonator HR: DEEA Cristea

Fost coordonator PR: ANDRA Magda




Ce-am facut un an? paaaii…. am avut… un an an al nostru si al vostru, momente care ne-au dat incredere, clipe care ne-au dobarat, oameni care au avut grija de noi, ideile noastre si planurile, incurcaturile de care acum radem, reusitele pe care le pastram cu noi, lungile nopti, discutiile la trei, etajul si ora, ignorat intentionat sau cand nu-ti dai seama, cand simti ca ai gresit, cand vrei sa vorbesti, iar ceva te aduce inapoi, cand nu e nevoie sa vorbesti si totul are sens, cand stii ca nu e bine, si totusi vrei sa afli ce se intampla, cand ai ajutorul cerut, cand ai ajutorul cuvenit, cand totul se invarte, cand glumesti si te sperii, cand imbratisezi in loc de cuvinte de apreciere, cand lucrezi pentru ei, cand nu te poti opri, cand nu iti gasesti rolul, cand mersul la gara nu-ti mai spune nimic nou, cand nu cunosti pe nimeni sau ii cunosti pe toti, cand meriti, cand nu ti se da, cand te surprind, cand nu stii ce sa faci, cand afli ca nimeni de fapt nu stie, cand ai un model, cand esti un exemplu, cand vorbesti prea mult, cand esti apreciat, cand esti certat, cand lumea intelege ce vrei, cand ele te inteleg, cand ele rad, cand impartasim aceleasi emotii dar nimeni nu le poate descrie, cand intri pe usa si stii ce te asteapta, cand nu poti lipsi din poza, cand iti pare rau ca ai intarziat, cand vrei mai mult, cand stii ca e de ajuns, cand stii cui sa dai mai departe pana cand se descurca singuri…

Fetelor !!! (caci doar noi mai putem spune asta :D) promisiunea pe care ne-am facut-o la inceput am dus-o la capat: cum am intrat, asa am si iesit !

Vine anul nou, poate un revelion, poate o revolutie :P ne-am pregatit impreuna si acum mergem mai departe spre un nou inceput in ASPR, un nou CD !!!

Echipa veche are incredere in acesti oameni, ii felicita si ii strange sincer de mana pe:

PRESEDINTE: Roxana Cardos

Vicepresedinte/Coodonator EDUCATIONAL: Mirela Bilc

Secretar General/Coordonator FINANTE: Raluca Georgescu

Coordonator STIINTIFIC: Thais Sajin

Coordonator TRAINING: Cristina Sangeorzan

Coordonator RESURSE UMANE: Alexandra Samsodan

Coordonator RELATII PUBLICE: Dragos Botcau




De acum, fetelor si dragos :P e randul vostru !!! E randul vostru sa fiti asa cum vreti sa fiti, sa faceti ce doriti si sa duceti ASPR unde va duc cele mai indraznete vise !!!

Totul are sens, o forma si noi intelesuri. Lumea asta mica, pe care o descriam acum ceva timp, este chiar asa, este ea cea care te pregateste, te formeaza si te indruma.

FELICITARI uriase din partea noastra, a echipei si tuturor !!! Spor in mandat !


toate pozele aici

luni, 8 martie 2010

Training National Cognosis


ASPR a revenit in forta dupa o tura de training-uri la Timisoara organizate de Cognosis.

In continuare ii las pe cei care au participat sa va povesteasca cum a fost :)

Dragos

" Orice chestie nouă pe care o fac mă ajută să cresc. Sunt responsabil de creşterea mea, deci sunt responsabil să fac chestii noi. Întreaga experienţă a training-ului mi-a deschis ochii la o întreagă varietate de oportunităţi şi nu doar în ceea ce priveşte scrierea de proiecte şi reprezentarea studenţească. Eu, unul, vă recomand să participaţi la cât mai multe astfel de evenimente, pentru că nu ştiţi niciodată când un training sau un workshop sau orice altă activitate menită să te dezvolte în plan personal, vă va deschide ochii spre "ceea ce vreau să fac tot restul vieţii mele".
Când mergeţi la training-uri aveţi nu numai ocazia să vedeţi cu ce se mănâncă o activitate, gen: " scriere de proiecte" ci şi să cunoaşteţi oameni noi şi să aflaţi cu ce se ocupă şi unde vor să ajungă. Puteţi învăţa de la traineri nu doar chestia aia pe care o vorbesc ei în timp ce stau în faţa voastră, ce şi modul lor de abordare a problemelor şi modul de expunere şi de transmitere a informaţiilor.

Eu m-am simţit bine la Timişoara. "

Cristina

" Avem nevoie de experiente, de sanse, de oameni...sunt recunoscatoare ca am avut sansa sa traiesc o experienta atat de frumoasa si productiva alaturi de niste oameni minunati. Am creat legaturi intre noi in cadrul unui proces de invatare. In fond, am mers acolo sa dobandim cunostinte in scrierea de proiecte si abilitati pentru o buna reprezentare si sa ne cunoastem mai bine...cred ca ne-am atins cu totii in mare parte scopul!
Sper din suflet sa mai am ocazia sa reintalnesc echipa Cognosis si sa ma bucur de voi cat mai mult!!!:* "

Andreea

" Nu poti sa intelegi ce a fost la Timisoara decat daca ai fost acolo.Amintirile cu care am ramas se impletesc intr-un film de actiune cu actori de exceptie,cu locuri pline de inedit,cu lupte intre oboseala si dorinta de cunoastere,cu revolutie de idei,cu momente de revelatie ,cu simtiri de wellbeing si seri de distractie.Intreg programul mi-a depasit orice asteptare,nu credeam ca atat Managemetul Proiectelor cat si Reprezentarea Studenteasca pot fi teme atat de interesante cand cei care le pregatesc o fac cu competenta si daruire.Ma bucur ca am avut ocazia sa cunosc oameni noi si sa-i descopar mai bine pe cei vechi,ma bucur ca ne-am jucat impreuna,ca am invatat cu drag unii de la altii ,ca am dobandit noi competente si am castigat o experienta complexa. Tot ce am trait acolo vor fi motivele pentru care o sa ma gandesc mereu cu drag la Timisoara . "

Maria

" Hihi. Cunosc lume din tătă ţara.
Şi mai ce? Păi... mai! Mai vreau să merg la Timişoara şi să mă duc cu acelaşi scop. Scopul de a-mi creşte temperatura cu căldura care provine de la razele de la soarele de la albastrul de la cerul de la Timişoara.
Vreau să cresc, cum zice Dragoş, să ajung să cunosc, să ştiu, cu ajutorul celor cu care am dormit, am mâncat, am dansat, cu care am plecat cu trenul, de la Timişoara. Cu ajutorul celor care m-au trainuit, m-au implicat şi m-au încurajat, m-au informat, mi-au făcut creierul să zbârnâie, la Timişoara. "Cu ajutorul meu", îşi spunea în sinea ei Maria, la Timişoara.
Ce faaain! M-am bucurat să simt că pentru Trainingul Naţional Cognosis există atâţia oameni mişto adunaţi la Timişoara.

Lăsând la o parte sentimentalismele, aş vrea să dau câteva detalii semnificative:
1. A fost ieftin.
2. A fost suficient cât să simt că o grămadă de chestii mi-au intrat pe o ureche şi mi-au rămas în cap.
3. A fost revelator, mi s-au aprins câteva beculeţe.
4. Acum ştiu ce înseamnă o echipă.
5. Mi s-a spus că sunt cumva, nu spun cum, într-un mod foarte drăguţ, care toată m-a topit, care mi-a plăcut enorm, care chiar e un detaliu semnificativ(si totusi sentimental, mi scuzi), de către o persoană pe care abia o cunoscusem.

Şi mai ce? Ce mai vreţi să ştiţi?
Mergeţi la Timişoara. "

Roxana

" Trainingul National Cognosis de la Timisoara a fost cu adevarat o experienta frumoasa de care imi amintesc si imi voi aminti cu drag in viitor. Timisoara are ceva special pe care doar acolo il poti gasi, iti da o stare anume pe care cu greu o poti descrie dar pe care o cauti constant desi intr-un mod poate inconstient. Oamenii din Cognosis vin cu aceea atmosfera de prietenie si buna dispozitie, de ras si dorinta de cunoastere, de distractie si voie buna...oamenii din Cognosis sunt unici, sunt oameni faini. Ei bine, peste toate astea adauga cadrul propice de invatare si niste traineri profesionisti care stiu exact cum sa iti capteze atentia, ce informatie sa iti dea si in ce mod, cum sa te faca sa lucrezi in grup si sa te implici in sarcini. A fost un adevarat proces de invatare despre Mangamentul Proiectului si Reprezentarea Studenteasca, despre echipa si dinamica de grup, despre tine ca individ care esti responsabil pentru tot ceea ce ti se intampla acolo, care esti actorul sub ochii careia se desfasoara o scena importanta din viata ta. Ne-am jucat, am ras, ne-am plimbat prin Timisoara, ne-am facut poze, am umplut baruri, am dansat si ne-am bucurat de viata de noapte si de vremea buna, am fost productivi si veseli, am fost curiosi si activi, am impartasit opinii si sperante, am fost ingeri si demoni...am fost noi, oamenii din Cognosis. Oricat de mult am incerca sa descriem ceea ce s-a intamplat acolo, exeprientele de acest gen trebuie traite pentru a putea fi intelese. Astept cu nerabdare urmatoarele noastre intalniri. "

Magda

" De ce ne-am dus la Training-ul National Cognosis? ca sa invatam. ca sa comunicam. ca sa ne cunoastem si sa transformam asta intr-o experienta memorabila, ca de fiecare data.
ce am invatat ca ASPR-ist de la training? am invatat la ce ar trebui sa ma gandesc cand incep sa scriu un proiect, cum anume ar trebui sa ma pozitionez ca si reprezentant al studentilor, si cum sa imi aduc contributia direct si indirect in orice echipa, fie ea si cu oameni noi, sau cu oameni pe care ii cunosti deja de ceva vreme.
ce am dobandit in plus? cateva zile in care am construit ceva impreuna, pana am ajuns la un produs. cateva zile in care am cunoscut si mai multi oameni cognosisti, cu care am initiat interactiuni sociale. cateva zile de reluat si aprofundat interactiunile sociale cu oamenii cunoscuti deja. in sfarsit, cateva zile in care am reusit sa ne cunoastem mai bine intre noi, echipa din ASPR participanta la TNC.
sunt mandra ca la acest training ASPR-istii s-au manifestat activ, deschis, cu spirit de echipa, si au fost dornici de a se integra in peisajul Cognosist, de a invata sa faca parte din aceasta comunitate si de a creste toti impreuna. am lucrat toti cot la cot si ne-am distrat tot la fel, iar rezultatele au fost uimitoare.
asteptam cu nerabdare urmatoarele experiente pe care le vom trai umar la umar, si speram sa se organizeze cat mai des astfel de evenimente, foarte constructive pentru noi ca membrii in asociatii, si pentru Cognosis ca si intreg. "

In continuare, va lasam cu pooozeee de la Timisoara si de la TNC implicit :)





duminică, 5 iulie 2009

ASPR 2008 - 2009



Anul universitar 2008 - 2009 a fost unul plin pentru ASPR si ASPR-isti. Pentru asta suntem foarte mandri de echipa care s-a format, echipa care va continua sa creasca ASPR-ul mai mult si mai mult.
Traditional, la noi, e sa facem la fiecare sfarsit de an, asa numitul "Afisul afiselor" care sa insumeze toata munca, evenimentele si proiectele noastre. Doar ca la fiecare sfarsit de an nu reusim sa inglobam intr-un singur afis tot ce s-a facut, de asta am ales sa postam doar cateva dintre afisele mai reprezentative, sa le zicem :P
Acum urmeaza o vara suprema pentru ASPR, o vara de relaxa cumulata cu putina munca de placere. Asteptam sa ne intalnim in noul an universitar sa vedem ce o sa iasa... pana atunci stay tuned ! ;)
Vama Veche here we coomeee !!! :D:D:D

duminică, 30 noiembrie 2008

Ganduri de ASPRist...de 1 decembrie

este o perioada in an cand nu stiu de ce am o sensibilitate aparte.... pe toate posturile tv, pentru ca sunt acasa si le pot urmari... toata lumea se mandreste cu zicale de genul: "sunt mandru ca sunt Roman".... ziua asta in care romanii isi sarbatoresc poporul... pe mine ma face sa ma gandesc la altceva..... sunt mandra ca sunt, am fost si voi ramane pentru totdeauna ASPRista... sunt mandra ca am ajuns sa cunosc ce inseamna suparare, bucurie, nevoie, liniste, prieteni, datorie, respect, perseverenta, responsabilitate, recunoastere, zambete, imbratisari, proactivitate, imaginatie, inovatie, nou, gelozie, lucru in echipa, grupuri, petreceri, vacante, vise, visuri, si multe multe altele....

daca ar fi fost ziua Recunostintei poate ati fi inteles din prima de ce am scris acest mail.. dar pentru ca maine e ziua ficarui roman din Romania explic un pic.... cred cu tarie ce e minunat sa fim romani , dar in acelasi timp oameni, e important sa fim romani dar si studenti multumiti, e important sa fim americani, nemti, maghiari, musulmani , atei sau catolici, bucatari sau mecanici, salvamari sau gunoieri... dar cel mai important este sa fim frumosi, deschisi, tineri fericiti, zambareti increzatori, e important sa credem ca am ajuns deja ceea ce ne dorim sa ajungem.... asa cred eu pentru ca SUNT MANDRA CA SUNT SI ASPR-ISTA...

un student la facultatea de psihologie va ramane mereu un simplu student... insa cei care sunt si ASPR-isti vor crede mereu in lucruri care seamana cu cele pe care eu vi le-am spus acum... cat eu am invatat in ASPR nu cred ca as fi putut invata in 22 de ani pana acum si in altii 22 de acum inainte.... nu exagerez!.... intampin greutati in diferite locuri pe unde vietuiesc acum.. la serviciu.. credeam ca asociatiile funcioneaza toate ca a noastra, insa ce se intampla la noi e clar .... mult mai bine asezat, mult mai inchegat.

chiar daca sunt recunoscuta ca scriind chestii care ating un pic la corason, de data asta imi era dor sa scriu pur si simplu. Am avut tot felul de etape in cadrul ASPR ului, am candidat pe posturi, am pierdut , am coordonat evenimente, am facut aspr-isti mai fericiti, am creat traditii:), am vrut sa imi iau jucariile si sa plec, am ajuns sa nu mai fiu studenta sa nu mai am timp si sa imi doresc sa cred in zana magica sa dea timpul inapoi, pentru a avea timpul necesar unei implicari totale am ajuns sa va iubesc pe fiecare pentru ca, vreti nu vreti , cat va exista ASPR ul de acum inainte in facultatea asta mereu vor intra oameni potriviti, oameni care de mult s-au nascut pentru a fi si ASPRisti.... asa cum sunteti voi , cei de acum.

am ajuns in ASPR si sa ma indragostesc si sa cred in lucruri pe care le credeam ca fiind pe lumea asta pentru oricine numai pentru mine nu... am castigat o a doua familie si mereu am sa va multumesc pentru ca mi-ati fost alaturi in clipele cele mai grele.... iubesc ASPR-ul acesta mentinut in viata de voi, de mine , de cei care vor veni.... iubesc tot ce faceti si ma mandresc cu voi pretutindeni.... as fi fost mult mai saraca daca terminam aceasta facultate doar ca studenta , asa m-am ales cu o zestre inimaginabila si o gramada de amintiri si clipe de neuitat si vreau sa profit de un an si jumatate care mi-a mai ramas sigur si sa am motive
sa spun in continuare:

sunt mandra ca sunt ASPR-ista!!!!!!!!